Holurile Camerei Deputaților au fost asaltate de un protest spontan al angajaților care se opun reducerii masive a personalului, propusă în cadrul unei reforme ce vizează diminuarea aparatului bugetar. Aproximativ 200 de posturi din cele peste 1.500 existente urmează să fie desființate, stârnind nemulțumirea celor vizați. Deși măsurile de reducere a cheltuielilor sunt gestionate de președintele Camerei Deputaților, Ciprian Șerban, cei mai mulți protestatari l-au atacat pe Ilie Bolojan, președintele Senatului, acuzându-l că ar fi inspirat această decizie. Liderii sindicali l-au criticat vehement pe Bolojan, deși acesta nu deține nicio responsabilitate directă asupra Camerei Deputaților. Ciprian Șerban a explicat că reducerea personalului este parte a unui plan mai amplu de redimensionare a aparatului bugetar, precizând că nu vor fi vizate persoane anume, ci posturile excedentare. „Vorbim de peste 200 de posturi care vor fi desființate, nu de persoane. În urma unei analize, vom decide exact cine pleacă”, a declarat Șerban. În schimb, Alina Grigorescu, lidera sindicaliștilor din Parlament, a criticat măsurile, cerând o „reformă reală” care să înceapă cu reducerea beneficiilor și a sinecurilor politice. Ea a acuzat că deputații beneficiază de sume forfetare de 35.000 de lei lunar, în timp ce angajații sunt sacrificați. Protestatarii au afișat pancarte și au acuzat conducerea Senatului, în ciuda faptului că Ilie Bolojan nu are nicio legătură cu deciziile din Camera Deputaților. Mai mult, acesta a fost ținta unor afirmații nefondate, precum faptul că ar încerca să aducă în Parlament „pile” din Oradea, oraș unde a fost primar până în 2020. Potrivit presei centrale cea mai vocală protestatară a fost Cristina Târteață, care a folosit rețelele de socializare pentru a se victimiza, afirmând că este vorba de o nedreptate față de angajații bugetari care „se zbat să își păstreze locurile de muncă”. Totuși, declarațiile de avere ale multora dintre angajații protestatari au atras atenția presei, dezvăluind venituri considerabile, în contrast cu retorica „disperării”. Decizia de reducere a personalului din Camera Deputaților vine pe fondul unui val de nemulțumiri publice legate de cheltuielile excesive ale aparatului bugetar. Cu toate acestea, liderii sindicali susțin că măsurile sunt superficiale și că nu vizează eliminarea adevăratelor sinecuri. Cu 200 de posturi în pericol și o retorică inflamată din partea angajaților, reforma aparatului bugetar din Camera Deputaților pare să fi deschis un nou capitol al luptei dintre interesele sindicaliștilor și nevoia de eficientizare a instituțiilor publice.